Comuna Lipovăț din 2000 până în prezent

          Având în vedere că se apropie sfârșitul de an 2012 m-am gândit să fac o retrospectivă a celor întâmplate în comuna noastră, Lipovăț. 

          Cum în comuna noastră s-au întâmplat foarte multe, de la proiecte culturale și sociale la investiții de infrastructura, am zis să enumăr câteva din cele mai importante.

          Infrastructura comunei Lipovăț a cunoscut din anul 2000 o mare schimbare. Cu ajutorul autorităților locale și a locuitorilor acestei comune mai multe proiecte de investiții au fost puse în practică, dintre care o parte au fost realizate, iar o parte sunt în curs de realizare. Acest lucru se întâmplă și din punct de vedere cultural și social. S-au accesat proiecte culturale ce au adus cinste comunei Lipovăț și oamenilor acesteia. Căminul cultural  și scoala Lipovăț ce a oferit "materia primă" (elevii ), reprezentate de oameni puternici și cumsecade au reusit să ducă numele comunei Lipovăț peste tot în județ, cât și peste hotare. 

          Numele comunei Lipovăț s-a auzit în primul rând în județul Vaslui prin spectacole oferite de Lipovăț prin Căminul Cultural "Ștefan Ciobotărașu" la Casa de Cultură "Constantin Tănase" Vaslui, Scoala nr. 8 din Vaslui, Bălteni, Munteni de Jos, Albești, Chițoc, și peste hotare, de trei ori în Republica Moldova, satul Schineni, raionul Soroca, și Filipeni raionul Leova. Numele comunei a fost făcut cunoscut de către tinerii noști ce au făcut parte din proiecte precum "Cultură fără Frontiere", anul 2009, "Ansamblul Flori de Tei", anul 2010, și "Farmecul Teatrului" din anul acesta.

          Satul Lipovăț s-a mai auzit indirect și prin Elveția când Căminul Cultural a obținut un proiect pentru înființarea unui cinematograf prin anul 2004. Prin acest proiect s-au primit 12.000 de franci elvețieni prin care s-a cumpărat un video proiector, sistem audio si lumini pe care le folosim și astazi. Dacă vă aduceți aminte când mergeam la cămin să ne uităm duminică seara la film la Cinematograful Fhoenix, ii zicea, iar primele filme difuzate au fost Porto Franco și Stefan cel Mare unde a jucat Stefan Ciobotărașu, subiectul principal al proiectului. Apoi anul trecut numele satului nostru s-a auzit și în Belgia, când câțiva tineri din Belgia au ales comuna Lipovăț pentru a sta la noi două săptamâni împreună cu elevii de la școala Lipovăț. Aceștia au realizat o mulțime de activități extrascolare cu cei mici de la scoală.

         Urmează un proiect cu un sat din Ucraina ce are ca principală activitate formarea unei fanfare profesioniste. Derularea proiectului se va desfășura anul viitor. Proiectul a trecut de prima fază de selecție și are toate șansele să fie aprobat datorita "C.V.-ului" pe care îl are comuna noastră.
              Din urma acestor proiecte am câștigat prietenii cu frații noștri de peste Prut, copii talentați, un ansamblu de dansuri populare, o trupă de teatru, și o mulțime de echipament tehnic pentru Căminul Cultural, printre care o scenă profesionistă, un microbuz și echipament audio si lumini de înaltă calitate

         

         Pe plan de infrastructură Comuna Lipovăț s-a dezvoltat foarte mult. Autoritățile locale au reușit să realizeze investiții foare importante . Printre aceste putem enumera următoarele: 

          

• Renovare primărie
• Renovare Căminului cultural Lipovăț
• Construcția a 5 școli noi
• Electrificarea cartierului nou din satul Fundu Văii
• Drumuri pietruite în toată comuna
• Asfaltare drum Lipovăț-Corbu-Chițoc
• Rețea cu apă curentă Lipovăț și Corbu
• Dotare cu utilaje
• Construirea Cămin Cultural Fundu Văii

         Pe lângă aceste proiecte mai sunt în derulare sau în proces de aprobare următorele:

• Aducţiune gaz metan
• Canalizare Lipovat
• Aducțiune apă sat Chițoc
• Poduri, podețe Lipovăț
• Shimbare electrificare, sat Fundu Văii
• Camin cultural, sat Chițoc
• "Energie verde pentru luminat public", Lipovăț, Chițoc, Fundul Văii,Capușneni
• Stadion Lipovăț
• Protecție socială - casă protejată
  
  
  Sa sperăm că anul ce vine va fi unul bogat în proiecte, iar cele ce sunt în curs de derulare să fie finalizate.

GRUPAJ DE POEZII - AUTOR DORIN PÎNZARIU

-GRUPAJ DE POEZII - AUTOR DORIN PÎNZARIU din Lipovăț-
 


Alfabetul luminii

Plecat-am spre lumină
şnuruind lutul printre furnici,
când luna încă se iubea cu frunzele
şi sudoarea lor săruta
buzele fierbinţi ale ierbii.
De ce căutam lumina ,
când orizontu-mi topea crezul?
De ce căutam lumina,
când spada adevărului gonea umbrele tăcerii?
De ce căutam lumina ,
când eul sihastru mă îmbălsăma în cuvinte veşnice?
Poate nu cunoşteam alfabetul luminii!...

Picură

Picură stelele-n ceruri
şi zarea-şi inundă tumultul.
E-atâta iubire şi pace
că vreau s-o ascund
în petale de mac.
Picură stelele-n ceruri
şi marea-şi înghite adâncul.

E-atâta iubire şi pace,
că vreau s-o ascund
într-un crater de timp.
Picură stelele-n ceruri
şi pacea-şi ucide umbra iubirii,
topind-o în picuri de rouă


Fluviul

Sunt fluviul ce sapă
în maluri de timp
şi cară-n adâncuri durere
şi sparge de stânca uitării
clipele-mpietrite-n scoici.

Sunt fluviul ce sapă
în maluri de dor
şi-ascultă pământul cum geme
şi plânge cu clipe-mpietrite-n prundiş.

Sunt fluviul ce sapă
în maluri de-amor
şi rupe zăgazuri de stele
şi bate în porţi ferecate
plângând cu nuferi în delte.

Sunt fluviul ce –adoarme
în jar de nesomn ,
în delte cu nuferi de şoapte.


Dincolo

Dincolo de mine
eşti doar tu,
dincolo de noi e doar roua
pe care –o varsă Dumnezeu
din ochiul lui ce-I plânge noaptea.
Dincolo de tăcere
sunt doar trilurile
cântând odiseea iubirii.
Dincolo de vis
e doar cuvântul
ce dăltuieşte –n inimi de granit
metafora cenuşii.


La marginea cuvintelor

La marginea cuvintelor
de dor
e soarele primăvăratic
sau e nor?

La marginea cuvintelor
ce-alină
e lacrimă de stea
sau e lumină?

La marginea cuvintelor
de foc
e iadul plin de flăcări
sau e joc?

La marginea cuvintelor
de apă
e călătorul abătut
ce se adapă.
La marginea cuvântului
suprem
e punctul ce-ncheie un poem.




Hărţuire

Am furat din pumnul neputinţei
clocotul de lacrimi
stoarse din abis .
Pălmuit de tenebre,
pentru că n-am ştiut
să uit curcubeul pătat,
am căzut în dinţii minciunii.
Verbul vulgar
pietrifică –n clepsidră piramidele.


Punctuaţie

Scriindu-mi cartea vieţii drept îndemn,
de multe ori am fost
o virgulă într-un poem,
atunci când fraza
mi s-a poticnit în drum
şi n-am ştiut ce să mai spun.
Când verbul cel tăios
a fost prea dur înfipt
şi puncte de suspensie am acceptat,
iar dacă vraja
sublimului destin
m-a exaltat,
am fost un ţanţoş semn
al exclamării,
chiar dacă sorţii
îmi mânau din urmă
un uriaş de semn al întrebării.
Dar niciodată
n-am greşit la punct.
Ce s-ar fi spus
după ce-aş fi fost defunct,
că-s mediocru la ortografie
şi-am schilodit zeiţa poezie?


Criză

Nu mai am pe ce scrie,
despre ce scrie,
ce scrie,
cui scrie.
Fabricile de idei au dat faliment
şi doar erau conduse de un eminent.
Voi scrie poezie despre noi…
Fabrica mea de idei
mai are un singur muncitor: eu.
Omenirea mea mai produce un singur subiect: tu.
Singurul instrument de scris neimpozitat
este inima mea.
Singurii oameni care mai citesc poezie
suntem noi: tu şi eu.


I N T E R Z I S !


I. Sentinţa

Am fost trubadurul unui rege insular
şi –am îndrăznit, regeşte,
să-i spun în versuri albe
ce neagră-i cupa lui de vin
şi cât de acră-i pâinea celor mulţi.
Nu m-a exilat în neant,
cum regii uneori mai fac,
se dădea un lider luminat.
Nici nu m-a cenzurat…
A interzis , în schimb, producţia de hâtie,
pe motiv că atinge două obiective:
criza economică
şi latura ecologică.
L-au aplaudat îndelung…
În urma acestui decret
n-am mai avut pe ce să scriu.
Am început să-mi scriu poemele
pe frunze, cântând doinele
izgonite din muţenia lutului străbun.
S-au bucurat cei mulţi,
dar regele m-a acuzat
că distrug natura patriei.
Am început să scriu atunci
balada luminii
pe tristeţea nopţii.
S-au bucurat stelele…
S-au bucurat şi cei mulţi,
dar regele m-a acuzat
de tulburarea liniştii astrale.
Am scris pe crestele munţilor
metafora veşniciei lor.
S-au bucurat norii de ceaţă,
citindu-mi poemele pietrificate.
S-au bucurat cei mulţi,
dar regele m-a acuzat
că distrug structura de rezistenţă a insulei.
Şi-am scris pe osemintele strămoşilor
cifrul morţii.
S-au bucurat sfinţii,
dar regele m-a acuzat
de profanare de morminte.

Am căutat atunci să scriu
pe chipurile triste
ale nefericiţilor sorţii,
scriindu-le epitafurile
cu pocnituri de bici.
S-au bucurat cei mulţi,
dar regele m-a acuzat
de uz de armă albă.
M-am hotărât să scriu
pe trupul meu
pamfletul eternităţii,
dar regele m-a acuzat
de automutilare,
exilându-mă în neant.


II. Exilul

Vreau să scriu,
sunt capabil de orice,
chiar să-l mituiesc pe Lucifer
cu câteva suflete ipocrite,
(oricum e la modă mita),
să reuşesc , măcar pentru o secundă,
să sting cu lacrimile IADUL,
ca să iau un cărbune, măcar un cărbune,
din trupul fumegând al timpului,
să scriu, zidind tăcerea,
metafora sublimului nenăscut
pe obrazul necuprins al iubirii.

III. Agonia

Flămând de cuvinte
şi desculţ prin praful de stele
trec pragul uitării,
când umbra de vis
mă scaldă în iubire
şi mă îmbracă-n venin
şi m-adapă cu jăratec din iad.
Încălţat cu comete
pornesc vânătoarea astrală.


IV. Extazul

Gonind pe cărări de lumină,
cu pana în mână şi spada-n priviri
am străpuns cugetarea stăpână
rezidind din cuvinte nesfârşitul.


NU VENI

Nu veni în albastrul umed
al limpezimilor astrale.
Te vei pierde-n poteci de abis
şi –ţi vei rupe-n bucăţi clipele nevisate.
De ce să pierzi colierul de iluzii
purtat la gât de-atât amar?
Mai bine du-te între stele
să clipoceşti în limpezimi de haos
şi dulcea pace să te nască
în infinite picături de rouă.


ERUPŢIE

Cratere încinse de ură
Se-afundă-n coroane de timpi
Şi ţipă-n străfunduri de eră
Galopând peste pajişti cu ghimpi.

Şi norul –lumină se-ncinge
Topit pe o creangă târzie
Şi focul iubirii învinge
Când trilul cenuşii învie.

Ce tristă-i poteca din vale
Când paşii o iau către tine
Şi norul mă ceartă agale
C-o bură de vis şi suspine
Mai lasă-mi căluţul să pască
Pe pajiţti cu sfinţii sihaştri
Şi norul – lumină să crească
În ere topite de aştri.

Zâmbeşte poteca din vale
Când singur mă-ntorc de la tine
Şi noru-mi zâmbeşte agale
C-o bură de vis şi suspine.

Poezii preluate de pe forumul site-ul  oficial al asociatiei culturale "POESIS MOLDAVIAE"

FC LIPOVÃT A CÂȘTIGAT USOR ÎN CUPĂ

                FC Lipovãt a reusit sã învingă cu 3-0 pe Juventus Fãlciu.

            Meciul dintre FC Lipovãt si Juventus Fãlciu, din sferturile Cupei României – faza judeteanã s-a terminat cu un rezultat surprinzãtor. Desi este o echipã de Liga a IV-a, care se luptã pentru primele locuri ale clasamentului, Juventus Fãlciu s-a fãcut de râs la Lipovãt, acolo unde a pierdut la scor de neprezentare, 3-0. Juventus Fãlciu s-a prezentat cu multi jucãtori care au jucat mai putin în campionat, iar Lipovãtul a profitat de acest lucru, fãcând instructie cu echipa lui Moraru.

              Acest lucru i-a supart extrem de tare încât, conform unor surse, jucătorii de la Juventus Fălciu a furat mingea de joc după terminarea jocului.

Snopiti în bãtaie de politistii din comuna Lipovat

TERORIZATI Cinci bãrbati din satul Lipovãt îi acuzã pe politistii din comunã cã i-au bãtut si i-au amenintat fãrã motiv. Acestia sustin cã oamenii legii, care ar trebui sã le ofere protectie, fac abuz de functia lor si terorizeazã sãtenii, care nu au curaj sã depunã plângere împotriva lor. “Ne-au ordonat sã ne descãltãm si am fost loviti la tãlpile goale cu bastoanele.”, au declarat doi dintre învinuitori.

          Robert si Claudiu abia au împlinit 18 ani. Ei au recunoscut cã au comis o infractiune. Ceilalti trei bãrbati sustin cã nu fãcut nimic ilegal si cã au fost dusi la Sectia de Politie fãrã un motiv anume. Oamenii sunt de acord cã infractorii trebuie pedepsiti, însã conform legii, nu prin violentã, iar motto-ul Politiei Române, “Sigurantã si încredere”, nu se aplicã si în cazul politistilor din comunã care fac abuz de functia lor de câte ori au ocazia. “Pânã în prezent, la IPJ Vaslui nu au fost primite sesizãri de la localnicii din Lipovãt, cu privire la activitatea politistilor de aici. Însã, în ultima perioadã, în urma actiunilor desfãsurate de politisti pe raza localitãtii, au fost identificate mai multe persoane care nu au respectat normele de convietuire socialã si nici normele rutiere, fapt pentru care împotriva lor s-au luat mãsuri de sanctionare contraventionalã. Dacã se vor primi sesizãri de la cetãteni, acestea vor fi înaintate la unitatea de parchet competentã sã facã cercetãri în astfel de cazuri.”, a declarat Mihaela Straub, purtãtorul de cuvânt al IPJ Vaslui.

              “Au rupt coaste, au dislocat rinichi si nu i-a dat nimeni afarã din Politie”

            “Am mers sã îmi potcovesc calul si am bãut un pahar de vin. Când am plecat de acolo cu cãruta, unul din politisti mi-a fãcut semn sã opresc. Fãrã sã-mi spunã ce am gresit mi-a pus cãtusele, mi-a legat cãruta de gardul scolii, m-a urcat în masinã si m-a dus la sectie. Acolo, m-au bãtut toti de m-au înnebunit. Am fost pur si simplu tãbãcit cu bastonul. Mi-au zis cã m-a reclamat un vecin cã i-am furat niste rate. Nu este adevãrat, nu sunt un hot! Am câtiva ani de când nu mã mai înteleg cu vecinul si a vrut sã se rãzbune. Politistilor nu le este fricã de nimeni si de nimic. S-au lãudat cã au rupt coaste, au dislocat rinichi si nu i-a dat nimeni afarã din Politie. La final, când au vãzut cã mã simt atât de rãu încât nu mã mai pot ridica de jos, m-au dus cu masina acasã. Uitati ce vânãtãi am pe spate! Mi-au mai trecut, cã arãtam mult mai rãu în urmã cu douã sãptãmâni. Câteva zile n-am putut sã-mi misc nici mâinile. M-a hrãnit nevasta mea. Noroc cu ea! Din pãcate, nu am mers la spital si nici plângere nu am depus pentru cã mi-a fost fricã. Ne amenintã în permanentã. Au fost patru care m-au bãtut dar sunt doi veniti noi în comunã si fac mereu abuz de functia lor. Eu nu zic sã nu ne pedepseascã dacã facem ceva rãu, dar sã ne pedepseascã conform legii, nu sã ne rupã în bãtaie.”, ne-a spus Gheorghitã Donose.

                “M-au bãtut pânã am lesinat”

        “Eram în curte si portile erau deschise. Masina politiei a oprit si unul din politisti m-a chemat. Am o fetitã de 4 ani care în momentul respectiv se plimba cu bicicleta pe drum, însotitã de alti copii mai mari. M-a întrebat de ce am lãsat-o nesupravegheatã si dupã ce le-am explicat cã era în sigurantã l-am rugat pe bãiatul meu sã închidã portile. Atunci, unul dintre politisti m-a lovit în spate cu cotul si m-a bãgat fortat în masinã. La scenã au fost prezenti si vecinii care pot confirma afirmatiile mele. Dupã ce m-a bãgat în masinã, tosi cei patru politisti au început sã mã loveascã cu pumnii. La sectie bãtaia a continuat, aveam cãtusele la mânã, si în cele din urmã am lesinat. Ei mi-au reprosat cã am vrut sã bat niste consãteni dar nu este adevãrat. Dupã ce am plecat de la sectie m-au urmãrit pânã acasã. Nu am mers la medic pentru cã peste tot ti se cer bani si eu nu am. As fi vrut sã depun plângere dar n-am avut curaj.”, ne-a spus Ion Buraga.

                  “Am fost loviti la tãlpile goale cu bastoanele”

         “În urmã cu ceva timp, influentati de altii, eu si Robert am furat. Am fost chemati la sectie si ne-au spus sã plãtim ce am furat. A urmat un cosmar. Ne-au despãrtit si ne-au dus în douã camere separate. Ne-au ordonat sã ne descãltãm, sã ne urcãm pe mese, si am fost loviti la tãlpile goale cu bastoanele. Azi am fost iar chemati la ora 11 la Politie si îmi este foarte fricã sã mai merg. Nu vreau sã fiu iar bãtut.”, ne-a spus Claudiu Anton.

                   “Au închis luminile si m-au bãtut”

     “M-am certat într-o zi cu nevasta si un vecin a sunat la 112. Când a venit echipajul nici nu m-a întrebat nimic. M-au dus la Sectie, au închis luminile si m-au bãtut. Nu stiu cu ce au dat, cu pumnii, cu picioarele sau cu bastonul, pentru cã era întuneric. Mi-au dat o amendã de 400 de lei, dar nu stiu cu ce drept m-au bãtut.”, ne-a spus Emil Prisan.

                  “Nu m-au bãtut, dar m-au amenintat”

     “Pe mine nu m-au bãtut dar mã amenintã în fiecare zi. Spun cã eu urmez, cã sunt pe lista lor. M-au chemat o datã la sectie si mi-au spus <<Uitã-te în cui! Vezi bastonul?>>”, ne-a spus Emil Ciubotaru.

 Precizez ca acest material l-am preluat din ziarul Vremea Noua, iar pentru cele petrecute si relatate in ziar sunt impartial. Nu stiu cine are dreptate sau cine greseste. O seara buna

Romania: The Spectre of Tyranny

         Un documentar extraordinar despre Romania de ieri si de azi

Marketing de Podul Ros (IASI)

      La tonetele din Podul Ros hartia igienica are termen de valabilitate, iar, se pare ca vanzatoarea urmareste cu mare placere telenovelele de pe "acasatv".

Perle scrise de elevi la BAC 2012

• Relaţia profesor-elev e un amestec năstruşnic de sentimente.
• Iubirea este cel mai frumos lucru pentru că aşa m-a învaţat mama care îl iubeşte pe tata.
• Luceafarul a coborât pe Pământ şi a făcut sex cu aleasa inimii lui. Cătălina i-a dăruit un copil din flori.
• Nu este vorba despre Luceafărul Huilei cum ai crede la început, ci despre o stea.
• Ce poate fi mai frumos ca o floare albastră? Aşa i-a venit poetului ideea să scrie despre iubirea lui cu o floare care nu creşte pe toate drumurile.
• Eu nu am jurnal pentru că jurnalul este pentru fete mici.
• Din scrisoare lipseşte destinatarul şi expeditorul.
• Mircea cel Bătrân a fost înmormântat la Cozia, împreună cu umbra sa.
• Receptorul este o femeie foarte frumoasă.
• Încearcă să mă convingă cu tot felul de cuvinte pentru că aşa este.
• Acest Dionis este pur şi simplu distrus de lăcomie, ajunge să se teamă şi de sine, că nu cumva să i se fure banii.
• Nu am o carte preferată, dar am fost impresionat de abecedar, din care am învăţat primele litere, dar şi primele poezii.
• Conflictul dintre profesor şi elev ajunge şi la vărsare de sânge.
• Sper că va (sic!) plăcut. Cred că o să mai vin şi la anul.
• Cratima uneori apropie sau alteori departează.
• Luceafărul e cea mai lungă poezie românească si din lume, deşi nu s-a hotărât exact câte strofe are.
• Se spune că Maiorescu a tăiat din Luceafărul pentru că Eminescu a mai scris încă trei strofe când deja era nebun şi o strofă conţinea un cuvânt obscen: fund.
• În Luceafărul, sunt prezente două planuri: terestru şi extraterestru.
• Fata îi spune Luceafărului: Ia du-te şi vezi-ţi de treabă.
• Ciobanul mioritic din Luceafărul se numea Ion
• În Floare albastră ne descrie iubirea unei flori albastre cu o fiinţă care vine de la pol, din ţinuturi reci şi întunecoase.
• Mihai Eminescu este foarte cunoscut. A participat la cenaclul Flacăra – Junimea. A scris multe poezii şi proze în ziarul Răcnetul Carpaţilor unde acesta a ocupat o funcţie foarte importantă.
• (În poemul Luceafărul este vorba despre…) iubirea dintre fata de împărat Marcela şi Marcel.
•  Cratima erodează o vocală.
•  Sper ca va (sic!) placut. Cred ca o sa mai vin si la anul.

Perle de peste Prut!!!!

• Limba română este curgătoare şi se întinde peste mări şi ţări.
• Eu şi cartea suntem două zări îndepărtate.
• “Ionuţ Striveţ şi Corola de minuni a lumii” a fost scrisă de Lucian Blaga.
• „Sărmanul Dionis” – tema ovarului este irezistibilă.
• Iubirea-i ca focul, până nu-i pui un băţ, nu arde.
• M-am sfădit până am luat foc.
• Putem avea multe beneficii dacă ştim să evităm să trecem pe partea snobismului care şi el poate fi de multe ori o calitate.

Bancnote vechi

 

Banii sunt de la Caminul Cultural  Lipovăț

 

"Inima" Iasului s-a aprins!!!

        Centrul istoric al iasului s-a aprins aseara. Este vorba de aprinderea si lansarea in aer a peste 12000 de lampioane, doborand astfel recordul mondial la cele mai multe lampioane lansate in aer, detinut de India. Acest eveniment  sustinut de Palas si primaria Iasi a avut loc cu ocazia inaugurarii ansamblului urbanistic Palas.

        Situat în centrul istoric, în apropierea Palatului Culturii, ansamblul urbanistic PALAS va fi un oraş în miniatură, unde oamenii vor locui şi munci, vor face cumpărături, se vor distra sau recreea în mijlocul naturii. Axat pe conceptul „lifestyle center”, PALAS integrează în acest complex unic spaţii comerciale, hoteliere,  birouri clasa A, apartamente, parcare subterană de aproximativ 2.500 locuri şi un perimetru de entertainment, toate pe o suprafaţă construită de peste 320.000 mp.

Campionul

          Desi a pierdut in aceasta dimineata ( 02:00 ) centura, Bute ramane campionul Romaniei. Bute a pierdut un meci foarte greu, cu un adversar din SuperSix. Desi Bute era favorit pentru al invinge de Froch, acesta a avut o strategie mai buna, care a dat rezultate. Strategia lui Bute a fost de al tine in centrul ringului si de al trage intr-o capcana, ce presupunea sa ia cativa pumni in garda iar apoi sai de-a o lovitura, dar ceva nu a mers iar Froch a spart garda cu niste pumni "sanatosi" ce lau facut pe Bute sa se clatine. Apoi a urmat runada 4 unde Bute a fost salvat de gong, altfel lua K.O. mai devreme. Runda 5 a fost finalul lui Bute, Froch ia luat centura cu diamante, si isi relanseaza cariera de boxer profesionist.

       Song_1_Title Song_2_Title

S-au dus 3 ani ....

       Studentii de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor ( FEAA) au terminat, aproape, cei 3 ani de facultate. Am spus "aproape" pentru ca mai avem un hop de trecut, cel al sesiunii si cel al licentei.
       Astazi a fost o zi importanta pentru cei de la FEAA, in special pentru cei de la specializarea Administratie Publica. In aceasta zi a avut loc Cursul Festiv, unde fiecare student a primit o diploma si un sfat, binevenit, de la profesorii nostri cu multa experienta profesionala si de viata. Mai jos am pus un filmulet, cu festivitatea ce a avut loc unde grupa mea, 1.2,  este in prim plan.

sport cu ciciricea

Dupa ce am facut exercitii in Soroca, ne-am intors in Schineni si pe la 10 seara am organizat o discoteca, cei drept fara jocuri de lumini, le-am uitat acasa:((

Lipovat

Fabrica de E-uri

"FABRICA DE E-URI". Am intrat în Aria 51 a industriei alimentare din România

Autor:  Ionel Iloae

Rafturile gigantice sunt pline cu mâncare. Nu vă frecaţi la ochi, tot ce se află în saci şi bidoane de plastic nu este nici ciment, nici vopsea lavabilă. Totul se transformă în hrană, ajunge în farfuriile dv. şi apoi în stomac. Aşa funcţionează industria alimentară.

DECOR
E o curățenie perfectă în fabrica Zeelandia. Structura modulară nu conține bare și traverse pentru a nu se depune praful
Sursa: 7EST

1

O sută de ieşeni fac zilnic mâncarea praf. E cea mai mare fabrică de E-uri din România, locul în care pe o poartă intră compuşii chimici şi extractele din plante, iar pe cealaltă ies saci sau bidoane cu prafuri ce reprezintă baza tuturor cremelor şi foietajelor din industria românească de panificaţie şi patiserie. E fabrica Zeelandia, investiţia olandeză de la marginea Iaşiului, iar o echipă EVZ şi 7EST a pătruns în locul în care se naşte aproape tot ce mâncăm.

Fericirea brutarilor
E o hală discretă ce se confundândă cu decorul cenuşiu de pe marginea drumului european 583. Dar ce se produce aici e suficient pentru a umple farfuriile câtorva ţări din estul Europei, fiind gândită ca un avanpost. "Producţia a fost mutată de la Bucureşti la Iaşi pentru că s-a găsit mână de lucru calificată", a explicat Ovidiu Bocăniciu, directorul fabricii. Aici se produc creme şi umpluturi de cofetărie precum şi mixuri de panificaţie. Sună pompos - da fapt sunt nişte saci cu prafuri care se amestecă, în brutării, cu apă, drojdie şi puţină făină şi iese ce vrei: pâine crocantă, plăcinte, pră­­­­­­jituri. Le dai orice gust, orice formă şi orice culoare. Sacul deşărtat în malaxor înlocuieşte aproape orice ingredient din natură. 
Consumaţi moderat E-uri

Totul e secret în Zeelandia, am putut intra doar pentru că directorul Bocăniciu s-a gândit că aşa mai poate tempera isteria cu E-urile. În fabrica aceasta se vorbeşte codificat - E282, E300, E170 sunt nişte saci stivuiţi într-o ordine perfectă şi reprezintă tot un fel de mâncare. "Toate E-urile folosite sunt aprobate de UE. Oamenii trebuie să ştie câte E-uri pot consuma, care e limita maximă. Şi mierea e bună, dar în exces ţi se face rău", îşi susţine cauza Ovidiu Bocăniciu. "Consumând separat E-uri de la mai multe produse, cantităţile se însumează şi se ajunge la depăşirea pragului admis. E un atac lent", spune, în replică, dr. Cornelia Stancu, şefa Biroului de Siguranţă a alimentelor de la DSV Iaşi.

Pentru Iaşi, E-urile sunt bune

Naturale sau artificiale, toate E-urile de la Zeelandia se obţin în laborator. E160 e beta-caroten dar nu e obţinut din morcov ci prin sinteză. "Există un extract natural, dar cantitatea este înmulţită prin sinteză chimică", explică dr. Stancu. Pentru economia Iaşiului aceste E-uri sunt bune, pentru că Zeelandia a băgat în afacere şi Institutul "Petru Poni". "Consumatorii sunt neinformaţi. Pe etichete ar trebui trecută şi doza maxim admisă. Oamenii ar şti cât pot consuma fără să fie afectaţi", e ultimul cuvânt al directorului.

În croissantul Zeelandia, găsit pe scară largă în comerţ, se pun 500 de grame de Korent Europe la 10 kg de făină. Nimeni nu-ţi spune ce se ascunde sub această denumire. Rămâne micul secret al fabricantului.

Ca valoare, Zeelandia este a treia investiție străină în județul Iași, după Delphi și Mittal

Cele mai rele E-uri

Sorbitolul e considerat un E periculos: balonează sugarii şi îi face să scadă în greutate. Aspartamul e un edulcator intens, dar foarte hulit pentru ameţelile pe care le produce. Mai sunt coloranţii interzişi copiilor sub 10 ani.

"Avem peste 1.000 de parteneri la nivel naţional. Iau produsele de la noi, le prelucrează şi le vând în retail."
OVIDIU BOCĂNICIU, director Zeelandia

Magie: praful universal devine pâine, frişcă sau gogoşi calde

PÂINE SEMIFABRICATĂ. Zeelandia te poate face brutar fără să ai habar cum se coace o pâine. Îţi cumperi un malaxor, un cuptor electric şi e suficient un contract cu Zeelandia, care îţi furnizează "mixurile de pâine". Premixurile au reţetele gata făcute, nu mai trebuie modificate. "Rotunda românească, cu cele patru variante de pe piaţă, este un mix produs la noi. E natural, fără conservanţi", spune Bocăniciu. Pâinea iese mai pufoasă sau mai crocantă, cu seminţe sau neagră, ea vine semipreparată ca într-un număr de magie.

ÎNLOCUITOR DE FRIŞ­­CĂ. Crema Rosette e un alt produs universal valabil produs de Zeelandia. Are şapte E-uri (E472b, E472e, E322, E460, E466, E340 şi E160a) şi e un înlocuitor de frişcă folosit aproape fără excepţie în toate laboratoarele de patiserie din România.

GOGOŞILE BERLINEZE. Zeelandia extrage esenţe şi din fructe naturale, importând vişine, de exemplu. Din fabrică, rulourile pleacă preambalate, numai bune de pus la cuptor. Totul e gândit la scară industrială: cofetarii obţin produsele mult mai uşor din premixuri. "Avem 1.000 de parteneri la nivel naţional. Preiau baza de la noi, o prelucrează şi vând prăjiturile în retail", explică mecanismul directorul Zeelandia. Un exemplu, sigur nu ştiaţi: gogoşile berlineze pleacă "prefabricate" din această fabrică din coasta Iaşiului.

PASCA DIN PREMI­XURI. De Paşte aţi mâncat probabil pască Korent Classic Panettone sau Zela Creme ori Cheesekrem. Toate sunt prafuri din Zeelandia. Se adaugă făină, apă, câteva stafide şi, eventual, 5-6% brânză, cât scrie mic pe etichetă. Dar la unele rulade nici nu mai e nevoie să adaugi nimic. Trebuie doar să-l "tratezi termic" şi din prafuri iese aproape orice produse de panificaţie vrei.

8,5 milioane de euro,
cifra de afaceri a Zeelandia Iaşi în 2010, cu un profit de 250.000 de euro. Investiţia iniţială: 4 milioane de euro

CEI MAI AFECTAŢI: COPIII

Cele mai periculoase E-uri

Unul dintre cei mai periculoşi aditivi este E 420, sorbitolul. "Este un îndulcitor, hipocaloric, interzis copiilor şi sugarilor. Poate duce la dureri de stomac, la flatulenţă şi la balonare", a explicat dr. Cornelia Stancu. Sorbitolul este folosit pe post de conservant şi este interzis în preparatele pentru copii si sugari din cauză că poate provoca diaree şi pierdere în greutate. În plus, este interzis şi celor cu intoleranţă la fructoză.

Un alt aditiv posibil periculos este E 951 sau aspartamul. Acesta este unul dintre cei mai contestaţi aditivi alimentari, raportându-se de-a lungul timpului efecte adverse precum oboseala, ameţeli, iritabilitate, dureri de cap. Din aceste motive nu se recomandă consumul frecvent şi nici depăşirea dozei zilnice admise de 40 mg/kg corp. "Aspartamul este restricţionat în unele produse de cofetărie, fiind un edulcorant intens şi potenţiator de aromă", a adăugat dr. Cornelia Stancu, şef serviciu în cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Iaşi.

E 300, acidul ascorbic, are proprietăţi antioxidante şi este cunoscut sub numele comun de vitamina C. "Nu este permis în alimentele pe bază de cereale pentru copii", a spus Cornelia Stancu. Chiar dacă doza zilnică admisă în industria alimentara este nelimitată, acidul ascorbic are acţiune laxativă. Galbenul Sunset (E 110), galbenul de chinolină (E 104) şi ponceau (E 124) trebuie evitate la copiii de până la 10 ani.

MICROFAUNĂ

Principalele specii de aditivi din farfurie

Coloranţi:

• E 110 - Galben Sunset (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S
• E 150 - Caramel. Termenul caramel se referă la produse de o culoare brună mai mult sau mai puţin intensă, care sunt destinate utilizării ca şi coloranţi. Termenul nu corespunde produsului zaharos aromat obţinut prin încălzirea zaharurilor şi care este folosit pentru aromatizarea alimentelor.
• E 160c - Extract de ardei roşu, capsantină, capsorubină
• E 175 - Aur

Îndulcitori:

• E 420 - Sorbitoli
• E 421 - Manitol
• E 950 - Acesulfam-K
• E 951 - Aspartam
• E 952 - Ciclamaţi

Alţi aditivi

• E 249 - Nitrit de potasiu
• E 250 - Nitrit de sodiu
• E 251 - Nitrat de sodiu
• E 252 - Nitrat de potasiu
• E 260 - Acid acetic
• E 330 - Acid citric
• E 943a - Butan
• E 943b - Izobutan
• E 944 - Propan
• E 948 - Oxigen
• E 949 - Hidrogen

--